pecuārius adj.
pecua,
of cattle
: res,
cattleraising
.—As subst
m., a cattle-breeder, grazier
: diligentissimus: damnatis aliquot pecuariis, i.
e.
farmers of public pastures
, L.—As subst
n. plur., herds of cattle
, V.—As subst
f
. (sc. ars),
cattlebreeding
: pecuaria relinquitur.