I.to weigh carefully or exactly.
I. Lit. (very rare): “in librili pendere,” Gell. 20, 1, 34.—
II. Trop., to weigh carefully, examine; to ponder, consider (class.; syn.: delibero, expendo, reputo): “aliquid acri judicio,” Lucr. 2, 1042: “diligentissime perpendens momenta officiorum,” Cic. Mur. 2, 3: “aliquid ad disciplinae praecepta,” id. ib. 36, 77: “hoc non arte aliquā perpenditur,” id. de Or. 3, 37, 151: “judicare et perpendere, quantum quisque possit,” Q. Cic. Pet. Cons. 6, 23: quid in amicitiā fieri oportet quae totā veritate perpenditur, which is considered or esteemed altogether according to its truth, Cic. Lael. 26, 97: “singulorum vires,” Just. 29, 3, 6: “perpendendum erit praetori, cui potius subveniat,” Dig. 4, 4, 13: “ut ante perpensum et exploratum habeamus, an, etc.,” Col. 3, 3: “homo judicii perpensi,” Arn. 2, 52: “deliberatio perpensa,” Amm. 22, 9.—Hence, per-pensē , adv., with deliberation, deliberately (post-class.); comp., Amm. 26, 5, 13; 25, 10, 15.