previous next
nāvĭa , ae, f. navis.
I. A corruption of navis, a ship; in the proverb, aut caputa aut naviam for aut caput aut navim (v. caput), Aur. Vict. Orig. Gent. R. 3; Paul. Nol. 38, 73; cf. Macr. S. 1, 7.—
II. Transf., a bark, boat, canoe: “harundinum fissa internodia, velut navia, binos et quaedam ternos etiam vehant,Mel. 3, 7.—Also, a trough: navia lignum cavatum ut navis, quo in vindemiis uti solent, Paul. ex Fest. p. 169, 25 Müll.
hide Dictionary Entry Lookup
Use this tool to search for dictionary entries in all lexica.
Search for in
hide Display Preferences
Greek Display:
Arabic Display:
View by Default:
Browse Bar: